ÎNDRUMĂTORUL BISERICESC
în „Anul omagial al pastorației familiei creștine” și în „Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, cuvioase, soții și mame)”
Anul 2026 a fost declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept „Anul omagial al pastorației familiei creștine” și „Anul comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, cuvioase, soții și mame)”, prin care se evidențiază rolul fundamental pe care familia îl are în cultivarea și promovarea identității creștine, precum și faptul că misiunea femeii credincioase în viața Bisericii este una esențială. Acest fapt a fost întărit în chip deosebit prin Proclamarea generală a canonizării celor șaisprezece femei românce cu viață sfântă, act ce exprimă recunoaștere din partea Bisericii Ortodoxe Române a binecuvântării lui Dumnezeu revărsate în viața acestor rugătoare neobosite și mărturisitoare ale dreptei credințe.
Așa cum istoria nu creează personalități, ci doar le consemnează, nici Biserica nu inventează sfinți, ci doar îi recunoaște. Recunoscându-i ca atare, canonizându-i și cinstindu-i în consecință, Biserica dă măsura maturității și înălțimii sale duhovnicești, căci viața fiecărui sfânt este viața lui Hristos actualizată și împlinită prin Duhul Sfânt, în sânul Bisericii. Cele șaisprezece femei românce, a căror viață de sfințenie a fost recunoscută de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sunt mărturia faptului că pământul țării noastre nu încetează să odrăslească mlădițe duhovnicești, prezențe ale lucrării Duhului Sfânt de-a lungul istoriei. Dintre acestea, unele au rodit duhovnicește și în cuprinsul Mitropoliei Ardealului, între care se numără Sfânta Anastasia Șaguna, mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei, Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, soția Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeț, Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș, soția Sfântului Voievod Neagoe Basarab, Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi, Sfintele Cuvioase Nazaria și Elisabeta de la Văratec.
Pentru Ortodoxia din Transilvania, Sfânta Anastasia Șaguna a avut un rol covârșitor. Mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei, prin dârzenia ei de a își crește copiii în credința ortodoxă, l-a dăruit românilor pe cel ce a îndeplinit în Transilvania românească ortodoxă un program la care îl predestinau atât numele de Botez (Anastasiu), cât și cel de monah (Andrei). Asemenea Apostolului Andrei, „cel întâi chemat”, și mitropolitul Andrei L-a vestit pe Hristos românilor transilvăneni, această vestire luând forma unei veritabile „învieri” bisericești și naționale a acestora. Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, Mitropolitul Transilvaniei, și Sfânta Anastasia, mama sa, sunt vrednice modele de viețuire creștină pentru românii secolului XXI și icoană binecuvântată a familiei creștine puternic ancorate în credința cea vie.
Îndrumătorul bisericesc pe anul de la Hristos 2026, prin studiile și articolele cuprinse, oferă, pe de o parte, radiografii pertinente ale situației familiei creștine în actualitate, precum și sfaturi pastorale la provocările pe care familia le întâmpină în societatea contemporană, iar pe de altă parte, dă mărturie despre „lupta cea bună” (1 Tim 4, 7) a unor femei care și-au închinat viața slujirii lui Dumnezeu și oamenilor, încadrându-se astfel în tematica Anului omagial și comemorativ în Patriarhia Română.
Binecuvântăm, pe această cale, pe toți cei care au ostenit pentru ca această veche publicație șaguniană să apară și în acest an deosebit pentru Biserica Ortodoxă Română și nădăjduim ca osteneala lor să fie spre folosul cititorilor.
† Dr. LAURENȚIU STREZA,
Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului
