Conferinţele preoţeşti de primăvară din Arhiepiscopia Sibiului au continuat marţi, 15 iunie, cu întâlnirea preoţilor din Protopopiatele Braşov, Prejmer-Săcele şi Bran-Zărneşti. Conferinţa a fost prezidată de Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, iar invitaţii evenimentului desfăşurat în mediul online au fost Preasfinţitul Sofronie, Episcopul Oradiei şi pr. prof. dr. Viorel Ioniţă de la Geneva, Elveţia.
Preoţii din cele trei protopopiate au avut posibilitatea să asculte prelegerea PS Episcop Sofronie intitulată „Provocările unui episcop tânăr în pastoraţia românilor din Ungaria comparativ cu pastoraţia în zona de graniţă”. Preasfinţia Sa a vorbit despre comunitatea istorică a românilor din Ungaria şi a împărtăşit din experienţele Preasfinţiei Sale trăite în cei opt ani de slujire ca episcop al românilor din Ungaria.
„Comunitatea noastră ortodoxă, prin Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, încearcă să fie la înălţimea aşteptărilor. Slujirea pe care eu am început-o este continuată astăzi de Preasfinţitul Siluan, care este absolvent al Facultăţii de Teologie din Sibiu. Este de loc din părţile Aradului şi cunoaşte foarte bine viaţa bisericească de acolo şi, pentru că în temă este inclusă comparaţia cu comunităţile de dincoace de graniţă, trebuie să spunem că, din punct de vedere etnic, românii din Ungaria sunt foarte asemănători cu românii de lângă graniţă. Asta înseamnă că şi cântarea bisericească este la fel, tradiţiile şi obiceiurile bisericeşti sunt aceleaşi şi cel mai important lucru este, bineînţeles, graiul care este acelaşi vorbit şi de-o parte şi de cealaltă a graniţei. Preasfinţitul Siluan este, ca şi mine, din această zonă şi am putut vorbi cu ei în graiul lor, pentru că ei stăpânesc mult mai bine graiul decât limba literară. Deşi se învaţă la şcoală şi limba română, ea este predată, din păcate, ca o limbă străină şi tot graiul de acasă este cel care asigură coeziunea familiei şi a comunităţii. Din alte puncte de vedere, sigur că putem adăuga faptul că şi în Ungaria, la fel ca în România, comunităţile se confruntă cu o migrare a tinerilor, în special, de la sat la oraş şi asta face şi mai dificilă misiunea în comunităţile de lângă graniţă, numai că, din fericire, drumurile sunt foarte bune şi tinerii nu-şi uită părinţii şi bunicii şi vin cu regularitate acasă, încât nu putem vorbi de extincţia comunităţilor”, a spus ierarhul.
Provocări şi unitate
În prelegerea sa, pr. prof. dr. Viorel Ioniţă de la Geneva, Elveţia, a vorbit despre diaspora la nivel pan-ortodox.
„Teologi precum George Florovsky, Alexander Schmemann şi mulţi alţii, au avut o contribuţie esenţială la impunerea teologiei ortodoxe pe plan mondial şi acest lucru a fost posibil moştenirii teologice din secolul al XIX-lea, dar şi în urma confruntării lor cu lumea occidentală. În diaspora ortodoxă în general sperăm că vor ajunge să coopereze mai mult unii cu alţii, pentru că este o şansă pentru Biserica Ortodoxă cea una, dar şi pentru Biserica Ortodoxă Română. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a făcut atâtea sacrificii ca să organizeze diaspora ortodoxă românească şi să investească atât de mult în misiunea pe care o are”, a spus părintele Ioniţă.
Prezentarea IPS Mitropolit Laurenţiu s-a intitulat „Pastoraţia românilor din Serbia de către episcopul de Caransebeş de odinioară” şi a cuprins mărturii despre misiunea Înaltpreasfinţiei Sale în comunităţile româneşti din Serbia, în vremea când era Episcopul Caransebeşului.
„Situaţia din Serbia este similară cu cea din Ungaria, dar totuşi există şi ceva aparte, este mediul specific, o ţară ortodoxă. Am trăit acolo două sentimente. Întâi de toate, bucuria întâlnirii cu fraţii noştri de care ne despărţea o graniţă de pază, formală, pentru că nu ne deosebim de ei cu nimic. Am făcut multe vizite după Mitropolitul Nicolae al Banatului, care a păstorit multă vreme Vicariatul ortodox român din Serbia şi am poposit în toate comunităţile româneşti, unde am încercat să facem slujbe în marile lor biserici. Au nişte biserici impresionante şi am fost în lcoalităţi în care cele două biserici ortodoxe, cea românească şi cea sârbească, erau una lângă alta, pentru că dacă s-a făcut o deosebire din punct de vedere a limbii, a existat o unitate a credinţei. Din păcate, de câte ori le-am spus că suntem fraţi ortodocşi şi că trebuie să ne avem ca fraţii, nu am primit înţelegere din partea fraţilor ortodocşi sârbi”, a spus ierarhul.
În a doua parte a conferinţei, preoţii Dacian George Zuba şi Vicenţiu Boriceanu, de la Parohia Bunavestire din Braşov, respectiv de la Parohia Sânpetru III, au prezentat câteva informaţii şi mărturii despre pastoraţia lor în comunităţile din Franţa, respectiv Insulele Canare.
La final, consilierul cultural al Arhiepiscopiei Sibiului, pr. lect. univ. dr. Emanuel Tăvală, a prezentat al doilea număr al reînfiinţatei reviste Mitropolia Ardealului, dedicat în mare parte misiunii şi vieţii spirituale a românilor din afara graniţelor ţării.
Miercuri, 16 iunie, va avea loc ultima conferinţă preoţească de primăvară din acest an în Arhiepiscopia Sibiului, cu preoţii din Protopiatele Făgăraş şi Rupea. Invitaţii preoţilor sunt Preasfinţitul Timotei, Episcopul Ortodox Român al Spaniei şi Portugaliei şi pr. conf. dr. Patriciu Vlaicu de la Bruxelles, Belgia.
