Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu a iniţiat în acest an dedicat diasporei româneşti o serie de conferinţe online cu tema migraţiei şi pastoraţiei credincioşilor români din afara graniţelor ţării. Cadrele didactice şi studenţii teologi au avut posiblitatea să asculte joi, 22 aprilie, o prelegere susţinută de teologul şi diplomatul Teodor Baconschi.
La conferinţa organizată în mediul online, dată fiind situaţia pandemică în care ne aflăm, au participat Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, decanul Facultăţii de Teologie din Sibiu, pr. conf. univ. dr. Daniel Buda, cadre didactice, preoţi şi studenţi teologi.
Tema prelegerii susţinută de domnul Teodor Baconschi a fost „Exil, diasporă, migraţie: instrucţiuni de folosire”. Invitatul Facultăţii de Teologie din Sibiu a făcut o incursiune în istorie pentru a evidenţia diamica socio-politică prin care s-a născut instituţia surghiunului, exilului, o izolare forţată de comunitate ce însemna pentru persoana exilată o moarte civică, o lipsire de patrie, de compatrioţi şi de comunitatea unde s-au afirmat. Activ folosită în Imperiul Roman, instituţia exilului a trecut şi la Imperiul Bizantin, domnul Teodor Baconschi amintind de cazul unor Sfinţi Părinţi, cum este Sfântul Ioan Gură de Aur, care a plătit cu exilul pentru critica sa la adresa derapajelor morale de la curtea imperială.
Mai apoi, domnul Teodor Baconschi a amintit de modul brutal în care a fost folosită exilarea în Uniunea Sovietică, dizidenţii fiind nevoiţi să-şi părăsească ţara impotriva voinţei lor, aşa cum a fost cazul lui Alksandr Soljeniţîn.
Exodul românilor
În continuarea prelegerii, invitatul a vorbit despre prima migraţie românească, începută la finalul secolului al XIX-lea, când românii din Transilvania, goniţi de sărăcie, au plecat definitiv sau temporar în Statele Unite ale Americii, unde au întemeiat cele mai vechi communităţi româneşti din afara graniţelor ţării. Un al doilea val de emigrare a avut loc după al doilea război mondial, când o parte din elita intelectuală românească a reuşit să plece din ţara ocupată de comunişti, păstrând legături cu regalitatea aflată în exil şi reuşind să ofere lumii o perspectivă asupra evenimentelor politice şi stării sociale de dincolo de cortina de fier.
În cele din urmă, la intrarea României în Uniunea Europeană a avut loc un adevărat exod al românilor în special în ţările europene, cu efecte dramatice la nivel economic, demografic, social etc. Domnul Baconschi a vorbit despre comunitatea firavă a românilor de la Roma din perioada în care a fost ambasador pe lângă Sfântul Scaun, o comunitate care se ruga într-un spaţiu improvizat, lucru care s-a schimbat după vizita papei Ioan Paul al II-lea în România, când, impresionat de felul în care a fost primit, a cerut Conferinţei Episcopale italiene să ofere ospitalitate liturgică românilor din Italia. În zilele noastre, cei peste 1,2 milioane de români din Italia formează peste 300 de parohii, au episcop şi arhiereu-vicar, preoţi şi locaşuri de cult.
Situaţia este similară în Spania şi apropiată în Germania şi alte ţări europene şi de aceea Biserica are misiunea de a înţelege această dinamică, fără prejudecăţi şi cu deschidere faţă de noile generaţii de români care se nasc în aceste ţări.
O pastoraţie aparte
Teodor Baconschi a adus în discuţie şi problema limbii în cultul din comunităţile diasporei, dat fiind faptul că generaţiile de tineri şi copii români nu mai cunosc atât de bine limba română, apar căsătorii mixte şi implicit nevoia de a oficia sfintele slujbe şi în limba ţării gazdă. Misiunea de mărturisire şi trăire a credinţei ortodoxe, continuatoare a tezaurului apostolic trebuie adaptată la realităţile diasporei, prin intermediul limbii din ţara respectivă pentru ca aceste comunităţi să nu mai fie privite ca o curiozitate orientală, exotică, ci ca un loc de propovăduire a Evangheliei lui Hristos, un loc unde oamenii se convertesc şi îl găsesc pe Dumnezeu mărturisit în spirit apostolic.
Românii din diaspora au acces la învăţământ de calitate, servicii medicale superioare celor din ţară, o stare socio-materială mult mai bună decât cea din România şi de aceea, pe de-o parte migraţia va continua şi în anii următori, iar pe de altă parte Biserica trebuie să gândească o pastoraţie bazată pe o analiză realistă şi să ţină cont de experienţa concretă a românilor din diaspora, cu eforturi de a păstra memoria identităţii româneşti.
În final, domnul Teodor Baconschi a menţionat caracterul misionar al preoţiei din comunităţile diasporei, unde slujitorii sfintelor altare sunt nevoiţi să îşi câştige existenţa la un loc de muncă. Totodată, schimbările ce vor surveni în viitorul apropiat, prin revoluţia tehnologică, digitalizare şi chiar prin robotizare, vor aduce crize spirituale şi nevoia de întoarcere către cele sfinte, iar Biserica are datoria să le fie alături în acele momente.
Prelegerea domnului Teodor Baconschi a fost urmată de un cuvânt de mulţumire, apreciere şi binecuvântare din partea IPS Mitropolit Laurenţiu. Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de întrebări venite în special din partea studenţilor de la Facultatea de Teologie din Sibiu proveniţi din diaspora românească.
