Denia Acatistului Bunei Vestiri din vinerea săptămânii a cincea din Postul Mare a fost săvârșită la Catedrala Mitropolitană din Sibiu, de Înaltpreasfinţitul Părinte Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi format din vicarul-administrativ al Arhiepiscopiei Sibiului, arhimandritul Ioachim Tomoiagă, cadre didactice de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu şi slujitori ai Catedralei mitropolitane.
Potrivit rânduielii, la ceas de seară a fost săvârşită în lăcașul din centrul istoric al Sibiului, slujba specială a Deniei în cadrul căreia a fost rostit imnul Acatist al Bunei Vestiri. Această slujbă pregăteşte duhovniceşte pe credincioşi pentru continuarea postului şi a urcuşului spiritual spre Sfintele Pătimiri şi Învierea Mântuitorului Iisus Hristos.
Sărbătoarea își are originea în intervenția miraculoasă a Fecioarei Maria în timpul atacării Constantinopolului de către perși și avari, în 7 august 626. În semn de mulțumire, întreg poporul capitalei a petrecut noaptea victoriei cântând în picioare Imnul Acatist în biserica Maicii Domnului din Vlaherne. Comemorarea zilei de 7 august, ca zi de ajutor dat de Dumnezeu împotriva dușmanilor, a fost mutată în secolul al VIII-lea pe data de 25 martie, de Patriarhul Gherman. În secolul al IX-lea, aceasta era sarbatorita la sfârșitul Postului Sfintelor Paști, iar mai târziu a fost fixată în săptămâna a V-a din Postul Mare.
În lucrarea „Triodul explicat”, Makarios Simonopetritul afirma că această comemorare nu este însemnată doar pentru locuitorii Constantinopolului din vechime, ci și pentru noi, cei care suntem asediați neîncetat de diferite patimi.
Motivul introducerii citirii Acatistului în timpul Postului Mare, îl constituie nu doar apropierea de praznicul Bunei Vestiri, ci și învățătura mariologică și hristologică pe care o cuprinde, în nașterea feciorelnică fiind recapitulate și realizate toate figurile Legii și ale Profeților, căci ea este realizarea Marii Taine a planului mai înainte de veci al lui Dumnezeu cu privire la creația Sa.
