Cu ocazia împlinirii a 65 de ani de la deschiderea Muzeului Prima Şcoală Românească din Şcheii Braşovului, a fost vernisată vineri, 24 aprilie, o expoziţie aniversară intitulată „De la şcoală la muzeu”. Vernisajul a fost precedat de un parastas săvârşit în Biserica „Sfântul Nicolae” din Şcheii Braşovului pentru profesorul Ioan Colan, fondatorul muzeului. La vernisaj au fost prezenţi directorul instituţiei, pr. dr. Sebastian Pârvu şi curatorul expoziţiei, dr. Ioan Cornea.
„În acest loc, istoria nu a început cu un muzeu, ci cu o școală — iar înainte de școală, cu o carte. În Șcheii Brașovului, credința și cartea au crescut împreună de mai bine de cinci secole, într-o unitate care nu este doar istorică, ci structurală. Memoriul din anul 1761 consemnează că zidirea Bisericii Sf. Nicolae și a școlii a început în anul 1495. Această formulare exprimă o realitate în care viața religioasă și formarea intelectuală nu se separă, ci se susțin reciproc. În acest cadru trebuie înțeleasă școala din Șchei, care nu a fost un simplu spațiu de transmitere a cunoștințelor, ci un loc de formare pentru slujire și pentru responsabilitate comunitară. Scrisul și cititul nu erau exerciții abstracte, ci instrumente ale continuității. Din această școală se naște cultura cărții. Patrimoniul păstrat în biblioteca Bisericii Sf. Nicolae — manuscrise, tipărituri, documente — oferă mărturii consistente despre formarea limbii române scrise. Tipăriturile diaconului Coresi, realizate la Brașov în secolul al XVI-lea, marchează începuturile tiparului românesc și integrarea limbii române într-un circuit cultural mai larg. În același timp, există procese mai discrete, dar esențiale. Documentul din 1724, redactat în limba română cu alfabet latin, arată că experimentarea grafiei latine precede formulările programatice ale Școlii Ardelene. Transformările culturale nu se produc exclusiv în centrele academice, ci și în comunități capabile de inițiativă. În acest mediu se înscriu și Cronica lui Radu Tempea al II-lea și Gramatica rumânească a lui Dimitrie Eustatievici — expresii ale aceleiași conștiințe: aceea că limba și memoria trebuie fixate și transmise. Secolul al XIX-lea aduce instituționalizarea acestui proces, prin întemeierea, în 1850, a Gimnaziului Greco-Oriental din Brașov și prin integrarea Șcheiului într-un sistem modern al educației românești. Din această evoluție se va naște modelul cultural al Astrei. În această linie de continuitate se înscrie și activitatea lui Ion Colan, fondatorul muzeului din Șcheii Brașovului. Începând cu anul 1957, el inițiază organizarea sistematică a patrimoniului, iar la 29 iunie 1961 este inaugurat muzeul, conceput ca o instituție completă — Muzeul Culturii și Civilizației Românești din Șcheii Brașovului, reunind muzeu, bibliotecă și arhivă.
Anul acesta marcăm 65 de ani de la acest moment fondator. Este esențial să afirmăm limpede: patrimoniul acestui loc nu este rezultatul unei descoperiri întâmplătoare, ci al unui efort conștient de adunare, inventariere și ordonare. Această rigoare constituie una dintre dimensiunile definitorii ale moștenirii lui Ion Colan. Etapele ulterioare au fost diferite, dar fiecare a contribuit, într-un mod specific, la conservarea acestui patrimoniu. Au existat perioade în care accentul a fost pus mai ales pe păstrarea fondului existent, fără extinderi semnificative, dar această continuitate a asigurat supraviețuirea unei structuri fragile. În prezent, muzeul se află într-un moment de reașezare”, a spus dr. Ioan Cornea în cuvântul de la inaugurarea expoziţiei.
