La praznicul Adormirii Maicii Domnului, mulţimi de credincioşi au ajuns la Mănăstirea „Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov, pentru a participa la sărbătoarea hramului. Soborul slujitor a fost condus de Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului.
Alături de Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Laurenţiu s-au aflat Preasfinţitul Părinte Ilarion Făgărăşanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, exarhul mănăstirilor din eparhie, arhim. Calinic Teslevici, starețul mânăstirii, arhimandritul Atanasie Roman, eclesiarhul Catedralei Mitropolitane din Sibiu, protos. Calist Magyar, stareţi, ieromonahi, protopopi, preoţi şi diaconi.
Programul liturgic-duhovnicesc din ziua hramului a început cu slujba de sfinţire a icoanelor Maicii Domnului primite în dar de obștea mănăstirii şi a continuat cu slujba de sfințire a apei, săvârşită la fântâna din incinta aşezământului monahal. A urmat Sfânta Liturghie săvârşită la Altarul din pădurea apropiată de mănăstire. În cadrul Sfintei Liturghii, diaconul Nicolae Daniel Mânzatu a primit taina preoției.
Alături de pelerini veniţi din mai multe părţi ale ţării şi credincioși din Ţara Făgăraşului s-au aflat oficialități centrale, județene și locale, precum şi numeroşi oaspeţi.
„Doamne, Dumnezeul meu, cum poţi fi atât de bun cu noi?”
Preotul Dan Suciu, din San Antonio, Texas (Statele Unite ale Americii) a vorbit celor prezenţi la hramul mănăstirii despre minunea înfăptuită de Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop asupra sa, după 19 ani de suferinţe trupeşti.
„Începând cu anul 2003 am avut şase operaţii care n-au reuşit, în America, şi am ajuns în cele din urmă la pat, după 19 ani de boală, din care 12 ani în neputinţă totală. Pentru că mama mea era aici, în România, aproape de moarte, doctorii mei mi-au cerut să vin să-mi văd mama, pentru că eram afectat. În 2022, în 3 septembrie, am venit în România şi fratele meu, împreună cu un medic, au pregătit dinainte, fără să-mi spună, să mergem la Prislop, pentru că ştiau că vreau să mă rog pentru copila mea. Cu ajutorul lui Dumnezeu, cu dureri mari, am ajuns acolo şi aleea spre mormântul Sfântului Arsenie era plină de oameni. Nu puteam sta în picioare atât de mult, aveam spatele încovoiat şi mă sprijineam într-o cârjă. O măicuţă de la mormânt m-a văzut şi a strigat oamenilor să se dea la o parte şi să mă lase la mormânt. M-au adus de umeri până la mormânt şi am îngenunchiat pentru prima dată cu genunchiul drept în 17 ani. M-am rugat pentru copila care era să moară în braţele noastre şi m-am rugat pentru doi oameni foarte apropiaţi, tineri care aveau cancer. Nu m-am rugat pentru mine pentru că pe atunci înţelesesem că durerea şi necazurile mele erau o continuare a Crucii lui Hristos şi de fapt îmi găsisem pacea şi bucuria în această suferinţă. După două minute de rugăciune, m-au ridicat cei doi de la mormânt şi am pornit un pic la trei-patru paşi de ei şi l-am auzit pe medic spunând către fratele meu: «Unde-i cârja lui Dănuţ?». După câteva secunde l-am auzit din nou strigând: «Dar cum de merge atât de repede, că nu ne putem ţine de el?». Atunci mi-am dat seama că nu mai aveam nici o durere şi că Bunul Dumnezeu şi-a făcut milostivire faţă de mine şi, prin Sfântul Arsenie, S-a atins de trupul şi meu şi m-a vindecat. Nu ştiu cum să-I mulţumesc până astăzi şi mă cutremur de câte ori mă gândesc la acele momente. Când am ajuns acasă, mama mea era oarbă, iar fratele meu a fugit înainte să-i spună şi ea, uimită, a început să strige ceea ce eu îi spun acum psalmul mamei mele: «Doamne, Dumnezeul meu, cum poţi fi atât de bun cu noi?»”, a mărturisit preotul Dan Suciu.
„Mult folositoare pentru fiecare dintre noi”
În cuvântul de învăţătură, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Laurenţiu a evidenţiat însemnătatea duhovnicească a praznicului Adormirii Maicii Domnului.
„Mântuitorul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu înălţat la ceruri, a considerat că nu era firesc ca trupul celei care L-a purtat în pântece să se dea stricăciunii după moarte. De aceea, la vremea potrivită, l-a trimis pe acelaşi arhanghel care i-a vestit întruparea Fiului lui Dumnezeu să-i spună: «Iată, a spus Fiul tău: mama Mea trebuie să vină la Mine!». De aceea, primind Maica Domnului această veste că şi-a încheiat misiunea, îndeplinindu-şi toată datoria sa, a fost mutată de pe pământ la cer cu trupul său. Evenimentele acestea sunt mărturisite în Sinaxarul acestei sărbători, care constituie un document istoric, dar şi în icoana praznicului. Maica Domnului şi-a pregătit plecarea sa. În chip minunat, Apostolii care erau împrăştiaţi prin toată lumea, au fost aduşi prin văzduh, pe norii cerului, ca să fie prezenţi şi să îndeplinească tradiţia iudaică de a fi la înmormântarea cuiva, şi mai ales a Maicii Învăţătorului lor, a Maicii Domnului. Se spune în Sinaxar că şi-a împărţit şi ultimele haine avute la văduvele sărace care erau împrejurul său. Învăţăm din lucrul acesta că, înainte de a pleca din lumea aceasta, noi trebuie să fim pregătiţi. Să ne rugăm lui Dumnezeu ca trecerea aceasta de aici să fie fără chin, fără durere, neînfricat, în pace, pentru ca să avem răspuns bun la Înfrişătoarea Judecată, aşa cum spunem în ectenia de la Sfânta Liturghie. Înălţată la cer, Maica Domnului nu este separată de Fiul său, ea stă de-a dreapta Fiului său. Înţelegem mijlocirea pe care Maica Domnului o are faţă de noi, toţi, pentru că este mama mamelor noastre şi chipul Bisericii. Este cea mai milostivă şi, fiind împreună cu Fiul său, aşa cum ni-L arată ca Mântuitor în icoană, în acelaşi timp se roagă şi mijloceşte pentru noi. Mijlocirea aceasta este o comuniunea deplină între Fiu şi mamă, de aceea ea este mult folositoare pentru fiecare dintre noi”, a subliniat ierarhul.
Sărbătoarea hramului a continuat cu slujba Sfântului Maslu, aşa cum este tradiţia la mănăstirea făgărăşeană, credincioşii rugându-se împreună cu soborul slujitor pentru sănătate trupească şi iertare de păcate.
În încheierea sărbătorii, cei doi ierarhi şi soborul slujitor au săvârşit o slujbă de pomenire la mormintele mitropoliţilor Ardealului din incinta mănăstirii.
Reporter şi fotografii: Costin Chesnoiu
