Marți, 9 decembrie 2026, la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna” din Sibiu, a avut loc susținerea publică a tezei de doctorat „Figuri de părinți duhovnicești la Chilia Sfântului Ipatie”, elaborată de către Drd. Sorin-Gabriel Pomană, secretar eparhial al Arhiepiscopiei Sibiului, sub îndrumarea părintelui arhidiacon Ioan I. Ică jr. La acest eveniment academic, ce s-a desfășurat în Aula „Mitropolit Ioan Mețianu” a Facultății de Teologie, a participat și Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului.
Susținerea publică a tezei de doctorat a fost precedată în seara zilei de 8 decembrie de slujba vecerniei, urmată de slujba de pomenire a cuvioșilor părinți de la Chilia Sfântului Ipatie, trecuți la Domnul, iar în dimineața zilei de 9 decembrie, de Sfânta Liturghie, săvârșită în Paraclisul mitropolitan „Sfântul Nichita Romanul” de către un sobor de slujitori, din care au făcut parte: Protos. Conf. Dr. Vasile Bîrzu, Pr. Prof. Nicolae Chifăr, Pr. Dănuț Benga (Protopop Brașov), Pr. George Adrian Aniculoaie (Trinitas TV), Arhid. Prof. Dr. Ioan Ică jr și arhid. Gheorghe Cristian Popa (director general al Trinitas TV și consilier patriarhal coordonator).
Comisia de evaluare a tezei de doctorat a fost prezidată de Pr. Conf. Dr. Constantin Horia Oancea, decanul Facultății de Teologiei din Sibiu, și formată din membrii: Pr. Prof. Dr. Ștefan Iloaie, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj Napoca, Pr. Prof. Dr. Mihai Himcinschi, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, și Pr. Prof. Dr. Nicolae Chifăr, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu.
În cuvântul său, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Laurențiu a mulțumit candidatului pentru cercetarea acrivică desfășurată de-a lungul anilor, aproape de Facultatea de Teologie sibiană și de Arhiepiscopia Sibiului: „Întâi de toate, vreau să-i mulțumesc tânărului Sorin-Gabriel Pomană, care este și secretarul meu, pentru dăruirea sa – atât în ceea ce privește activitatea academică, dar și în privința activității sale profesionale, din cadrul Arhiepiscopiei.
Pe de altă parte, acesta este începutul unei consacrări, al unui drum care se deschide. Acesta nu este apogeul activității academice, ci doar o primă treaptă către împlinirea unei misiuni. Va trebui să continui cu aceeași vocație, cu aceeași dăruire, cu care ne-ai obișnuit. Vreau să îl felicit și pe magistrul tău și să-i mulțumesc foarte mult că a rămas aproape de noi în tot acest timp. El este un profesor care nu s-a înstrăinat de locul unde s-a format și unde, ani la rândul, i-a format pe alții. Pentru noi, aceasta este o cinste!”
Coordonatorul tezei de doctorat, arhidiaconul Ioan Ică jr, a prezentat în discursul său întregul parcurs academic și duhovnicesc al candidatului Sorin-Gabriel Pomană, parcurs care a fost încununat simbolic prin finalizarea acestei etape a cercetării și susținerea publică a lucrării de doctorat: „Lucrarea are o geneză care se întinde pe aproape un deceniu. Totul a început în 2016, cu o teză de licență dedicată vieții și învățăturii ascetico-mistice ale Părintelui Arsenie Boca, acum Sfântul Cuvios Arsenie de la Prislop. Pentru a înțelege devenirea acestui sfânt al Bisericii noastre, trebuie identificat momentul său fondator, anume formarea duhovnicească de la Sfântul Munte Athos. Mitropolitul Nicolae Bălan, părintele său spiritual, i-a intuit calitățile artistice și duhovnicești și l-a trimis la numai 27 de ani la Chilia Sfântului Ipatie de lângă Marea Mănăstire Vatoped. În 1939, în ultimele luni înainte de izbucnirea războiului, Zian Boca a petrecut acolo trei luni decisive, din care s-a întors cu manuscrisul Filocaliei – nucleul viziunii sale duhovnicești. Acesta a fost punctul de plecare al întregii sale lucrări ulterioare ca monah, preot și stareț la Sâmbăta și Prislop.
Studiul actual investighează tocmai această „matrice” spirituală: ce a reprezentat Chilia Sfântului Ipatie, de ce este importantă și cum s-a format acolo ethosul monahal al viitorului Sfânt Arsenie Boca, dar și care este moștenirea acestui ethos pe întreg parcursul secolului al XX-lea, dar și astăzi. Lucrarea recuperează tradiții athonite, conexiuni cu monahismul transilvănean și cu tradiția paisiană, dar mai ales cu cea cernicană, propunând o monografie istoric-duhovnicească intitulată Figuri de părinți duhovnicești la Chilia Sfântului Ipatie.
O dimensiune esențială a tezei este și recunoașterea maturității academice a lui Sorin-Gabriel Pomană, a rigorii cu care a documentat istoria chiliei și a părinților care i-au trecut pragul. Aceasta este și o recunoaștere a sensibilității duhovnicești cu care candidatul a interpretat rolul ei în formarea unei întregi pleiade de părinți duhovnicești, mai puțin cunoscuți în cercurile largi ale credincioșilor. Lucrarea se constituie, astfel, într-un act de mulțumire și recunoștință: față de tradiția athonită, față de părinții duhovnicești evocați și față de Pronia care a făcut posibil ca acest demers început în 2016 să ajungă astăzi la o formă matură și edificatoare”.
Candidatul Sorin-Gabriel Pomană, în timpul acordat de către comisia de evaluare, a prezentat succint structura tezei, motivația care a stat în spatele acesteia și rezultatele concrete ale unei cercetări întreprinse pe durata a cinci ani: „Motivația care a stat la baza redactării acestei teze este una dublă. Pe de o parte, dorința de a aduce la lumină figuri duhovnicești, chipurile ale unor părinți ale căror vieți și învățături au rămas oarecum uitate, dar și nevoia reală de a evidenția faptul că s-au ridicat personalități remarcabile și dintre români în Sfântul Munte.
Cu privire la obiectivele cercetării, lucrarea de față își propune să prezinte contextul istoric privitor la ajutoarele românești în Sfântul Munte, dar și situația actuală a așezămintelor românești, să identifice legătura de filiație duhovnicească dintre Sfinții Stareți Gheorghe și Calinic de la Cernica și stareții Chiliei Sfântului Ipatie, să prezinte biografia celor opt stareți de la această chilie românească și să evidențieze legăturile care au existat între monahii români de la Chilia Sfântului Ipatie și Țara Făgărașului și Mărginimea Sibiului. Totodată, teza își propune să scoată la lumină și manuscrisele filocalice pe care am reușit să le identific în tot acest context.
Teza de doctorat pe care v-o propun este o teză care are la bază cercetarea documentelor de arhivă și analiza acestora. Am reușit în decursul celor cinci ani să cercetez documente din peste 25 de arhive și biblioteci din Sfântul Munte, dar și din țară”.
Într-una dintre intervențiile auditoriului, Drd. Răzvan Mihai Clipici, consilier patriarhal, a subliniat, din perspectiva propriilor sale cercetări, valoarea demersului realizat de secretarul eparhial al Arhiepiscopiei Sibiului: „Interesul meu pentru filiația paisiană m-a făcut să întâlnesc, în teza lui Gabriel Pomană, un spirit cercetător similar, întemeiat pe izvoare arhivistice și memorialistice de mare valoare. Lectura lucrării mi-a amintit de mărturia Mitropolitului Nicolae de Mesoghia, care, întâlnindu-l pe Sfântul Dionisie de la Colciu, nu a reținut cuvintele, ci prezența lui Dumnezeu simțită în apropierea sa. Același duh transpare din paginile acestei teze, care pune în lumină personalități athonite remarcabile – arhimandritul Orest Baldovin, schimonahul Filaret Șerban și arhimandritul Dometie Trihenea – și continuitatea isihastă din cadrul Chiliei Sfântului Ipatie. Felicit cu recunoștință autorul și încurajez continuarea acestui demers teologic”.
După susținerea publică a tezei de doctorat a urmat ceremonia acordării titlului de doctor în Teologie în Paraclisul mitropolitan „Sfântul Nichita Romanul”. Ceremonia a început prin oferirea calificativului „Excelent” de către comisia de evaluare, întrunită anterior, fiind urmată de depunerea jurământului de credință și de fidelitate față de Biserica Ortodoxă.
