AcasăActualitățiZiua Națională a lecturii la Școala gimnazială “Nicolae Iorga” din Sibiu

Ziua Națională a lecturii la Școala gimnazială “Nicolae Iorga” din Sibiu

,,Citim împreună” la Ora de Religie
Prof. Măriuca Neagu

Astăzi, 15 februarie, 2022, în contextul Zilei naționale a lecturii, ora 11:00, la clasa I B, la Ora de religie, s-a prezentat ,,Mica Biblie” și s-a citit un fragment din această carte. La sfârșitul activității, elevii au avut de colorat o fișă cu Sf. Treime la Stejarul Mamvri. Activitatea a constituit un prilej minunat pentru promovarea celei mai răspândite cărți din lume și a cititului ca preocupare curentă a elevilor.

Lectura, ca metodă, se regăseşte între metodele de lucru cu manual, şi are dublă finalitate: dobândirea de către elevi a fondului aperceptiv necesar înţelegerii textului, în general, precum şi consolidarea deprinderii de a utiliza cartea. Ea are variante diferite, după cum elevul se află mai la începutul experienţei de învăţare sau într-o fază mai avansată. În aplicarea ei se parcurg mai multe etape. voi referi mai ales la nivelul lecturii independente, astfel spus, la nivelul unde elevul e desprins de tutela profesorului prin lectura individuală dirijată, care începând cu clasele gimnaziale devine o practică frecventă. ,,Lectura este o materie – instrument de care fiecare se serveşte  viaţa întreagă.”¹

Scopul lecturii e acela de a forma şi de a consolida progresiv un tânăr cu o cultură comunicaţională, capabil să înţelegă lumea din jurul său, să comunice şi să interacţioneze cu semenii, exprimându-şi emoţii şi sentimente. Lectura sensibilizeză elevul la frumuseţile naturii şi la frumuseţea omului.

Dimensiunea formativă şi cea informativă a lecturii conduce la formarea unor deprinderi intelectuale, stimulează capacităţile creative ale fiecărui elev, modelează sfera sensibilităţii moral afective. Lectura este caracteristică omului natural ,,al  omului religios, al omului narativ, al omului ascetic, al omului interiorizat.”²

Cine citeşte descoperă paradoxala virtute a lecturii: aceea de a ne abstrage lumii pentru a-i afla acesteia un sens. Cititul cărţilor este un act de permanentă creaţie, înţelegi sensul adevărat al lumii şi te formezi ca om. Şcoala te ajută să-ţi formezi o cultură generală, lectura o consolidează şi o îmbogăţeşte. Lectura cultivă pe om, îl formează după ceea ce acumulează şi îi dă perspectiva. ,,Adevarate comori ale sufletului, lecturile literare menţin o adeziune afectivă faţă de tot ce e mai frumos, mai curat, mirific şi inedit în acestă fermecătoare lume a copilariei.”³

Sfântul Vasile cel Mare în ,,Cuvântul către tineri”  recomandă să citim cât mai mult şi nu numai din cultura creştină, însă selectiv. Azi, părintele Teofil, în spiritul cuvintelor Sfântului Vasile cel Mare ne-a vorbit de lărgirea orizontului spriritual şi cultural, printr-o literatură constructivă şi nu printr-o literatură decadentă, pentru ceva ce nu au scris oamenii fără credinţa în Dumnezeu.

Cartea cea mai răspândită până acum este Sfânta Scriptură. Ea ar trebui să fie şi cea mai citită. ,,Citind Biblia aşa cum se cuvine, avem prilejul de a descoperi în noi înşine trăsăturile  acestei amprente şi de a intra în comuniune, la rândul nostru cu Dumnezeu, autorul ei.”4 Citirea Evangheliei este cea mai buna lectură. ,,Numai cu Evanghelia sau cu Noul Testament poţi trăi un veac întreg şi tot să le citeşti. Le tot citeşti şi tot nu termini de citit. De o sută de opri să le citeşti şi tot îţi rămane ceva necitit.”5 Pentru Origen, citirea Bibliei formează o parte organică  a vieţi spirituale, sufletul devine «anima ecclesiastica» şi omul, după Clement al Alexandriei, devine teodidact. După Nicolae Cabasila, lectura biblică ajută omul să se sature de El şi să se unească cu Hristos, iar Sfântul Isaac Sirul mărturisește că aceasta este lumina sufletului.

Părintele Teofil ne oferă un îndrumător privind citirea Sfintei Scripturi (într-un interviu realizat la Mânăstirea Brâncoveanu, în 17 septembrie 1999): ,,Eu recomand celor care se lasă îndrumaţi de mine să citească în fiecare zi două capitole din Noul Testament, începând cu Evanghelia de la Matei continuând cu celelalte Evanghelii şi apoi să le citească încă o dată şi încă o dată, de trei ori Evangheliile una după alta. După aceea fiecare carte din Noul Testament, să citească de trei ori în parte, Faptele Apostolilor o dată, de două ori, de trei ori,  Epistola către Romani o dată, de două ori, de trei ori, şi aşa mai departe până la sfârşitul Noului Testament. Recomand să se citească Evangheliile una după alta de trei ori  pentru că există şi multe texte paralele şi atunci e bine să ai o perspectivă generală. Celelalte cărţi ale Noului Testament nu au legatură unele cu altele, sunt fiecare de sine stătătoare aşa că e bine să se citească fiecare în parte de trei ori. După ce ai citit Noul Testament de trei ori în felul acesta, apoi se citesc câte două capitole în fiecare zi fără să se mai ţină seama de numărul de citiri. Şi asta până la sfâşitul vieţii în scopul de a ne împodobi mintea cu gânduri cereşti şi de a le avea la îndemană pentru înlăturarea ispitelor celui rău sau pentru întărirea în bine. Mă gândesc că citirea Scripturii în general, şi a Noului şi a Vechiului Testament trebuie făcută în perspectiva în care Biserica ne îndeamnă să o facem .”

Fericitul Augustin a devenit un mare episcop al Bisericii şi unul dintre cei mai prolifici scriitori creştini după ce a ascultat şi a împlinit cuvintele unui copil auzite în timpul convertirii “TOLLE, LEGE” (IA ŞI CITEŞTE). Acelaşi glas ne vorbeşte şi nouă, fiecăruia, îndemnându-ne să citim Cuvântul lui Dumnezeu.


  1. Ioan Cerghit  – “Metode şi procedee didactice”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1980, pag.146
  2. Gheorghe Virgiliu – “Efectele televiziunii asupra minţii umane şi despre creşterea copiilor       în lumea de azi”, Editura Evanghelismos, Bucureşti 2005
  3. Lucia Lupescu – ,,Lecturile copilăriei”, Editura Steaua Nordului, Constanţa 2004, pag.3
  4. C-tin Jinga – ,,Valențele primare ale Sfintei Scripturi astăzi” în revista ,,Inter I” 1- 2                           Editura Cluj, 2007, pag. 134
  5. Sfântul Teofan Zăvorâtul – ,,Sfaturi înţelepte”, Editura Cartea Ortodoxiei, Editura Egumeniţa, Galaţi, 2007
  • Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al B.O.R., Bucureşti, 1982
  • Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri III, PSB vol. 12, Studiu introductiv, traducere, note și indici de Pr. Prof. Dr. Constantin Cornitescu și Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1988
  • rintele Constantin Necula, «Metoda predării religiei – dragoste din dragostea ta, profesore!», în volumul «Să ne merităm Ortodoxia», Sibiu, 2004, pag. 149-151
- Advertisment -

Most Popular

Recent Comments