Obştea Mănăstirii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Cârţişoara, judeţul Sibiu, a primit binecuvântare arhierească în Duminica a 13-a după Rusalii, când Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, a liturghisit la altarul de vară al aşezământului monahal.
Credincioşii din localităţile apropiate de mănăstire, dar şi pelerini, au venit în duminica de după praznicul Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul pentru a primi binecuvântare arhierească împreună cu obştea monahală de la Cârţişoara şi pentru a se ruga la Sfânta Liturghie. În soborul slujitor, alături de ierarh s-au aflat exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Sibiului, arhimandritul Calinic Teslevici, duhovnicul mănăstirii, arhimandritul Dimitrie Papacioc și alți slujitori ai sfintelor altare. Răspunsurile liturgice au fost date de obştea maicilor de la Mănăstirea Cârţişoara.
În cuvântul de învățătură, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Laurențiu a tâlcuit Pilda lucrătorilor răi, prezentată în Evanghelia citită la Sfânta Liturghie în această duminică.
„Via din Evanghelia de astăzi reprezintă lumea pe care Dumnezeu a creat-o, căci El este stăpân a toate. El n-a lăsat-o la voia întâmplării, fără o pază, fără o grijă, căci Dumnezeu proniază lumea. El a făcut gard împrejurul viei, a pus pază, pentru că a zidit turn de apărare, care este simbolul Bisericii, legat de altarul zidit, adică de teascul care face vinul, simbolul Sfântului Altar pe care se prefac pâinea şi vinul în Trupul şi Sângele Mântuitorului. Apoi a trimis Stăpânul pe slujitori să ceară cele cuvenite, iar lucrătorii nevrednici i-au omorât pe aceştia. A trimis a doua oară, ceea ce arată că Dumnezeu are răbdare cu oamenii, în speranţa că a doua oară lucrătorii vor răspunde dragostei dumnezeieşti tot cu dragoste, dar aceştia au făcut la fel. Şi iată că şi a treia oară Dumnezeu a încercat salvarea omenirii prin trimiterea propriului Său Fiu, pe Mântuitorul Iisus Hristos. Dacă pe proorocii Vechiului Testament, poporul ales i-a omorât şi prigonit, pe Fiul lui Dumnezeu L-au răstignit pe Cruce (…). Noi suntem mădulare ale Trupului tainic al Domnului, Sfânta Biserică. Suntem binecuvântaţi pentru că ne-am născut în această Biserică, despre care ştim că este mântuitoare. Suntem binecuvântaţi că putem să ne rugăm în bisericile noastre pentru ca Dumnezeu să ne transforme pe toţi din lucrători răi în lucrători buni. Dumnezeu ne-a dat viaţă, iar apoi ne-a dat marele dar al libertăţii, însă de multe ori nu ştim ce să facem cu ea, nu ştim cum s-o folosim şi de foarte multe ori ajungem la libertinism, la lucruri nemaiîntâlnite, împotriva firii. Deci, dacă Dumnezeu încă ne mai rabdă, trebuie să ne întrebăm şi noi: «Până când? Când va veni Stăpânul viei, ce face lucrătorilor răi? Pe cei răi, cu rău îi va pierde şi via o va da altor lucrători ca să aducă roadă bună la vreme»”, a spus ierarhul.
La finalul Sfintei Liturghii, arhim. Dimitrie Papacioc i-a mulțumit ierarhului în numele obștii monahale pentru binecuvântarea adusă în această duminică la aşezământul monahal. Monahia Siluana Ciupitu, stareța mănăstirii, alături de obștea monahală şi împreună cu părintele duhovnic, i-au oferit ierarhului un buchet de flori.
„De fiecare dată când suntem în preajma Înaltpreasfinţiei Voastre, noi simţim o preţuire pentru cinul monahal şi, desigur, această preţuire este reciprocă. Simţim că ne iubiţi şi noi vă iubim şi mai mult. (…) Vă mulţumim, vă preţuim foarte mult şi vă dorim multă sănătate şi îndelungată păstorire întru mulţi ani!”, a spus arhim. Dimitrie Papacioc.
*
Mănăstirea Cârţişoara este continuatoarea unei vechi tradiţii monahale de pe aceste locuri, cu un rol important în viaţa bisericească din Ţara Făgăraşului. Documentele atestă existenţa mănăstirii în jurul anilor 1400, când Mircea cel Bătrân, domnitorul Ţării Româneşti, făcea danii către această mănăstire de peste munţi. Este cunoscut faptul că Ţara Făgăraşului a avut în trecut puternice legături cu fraţii români şi domnitorii acestora din Ţara Românească. Monahii de la Cârţişoara aveau un rol important în păstrarea Ortodoxiei în Ardeal în vremuri de propagandă catolică, după cum este consemnat în mai multe documente ale curţii imperiale de la Viena. La 1761, vechea mănăstire de la Cârţişoara cădea sub asediul trupelor conduse de generalul austriac Bukow. După căderea regimului comunist şi după obţinerea libertăţii de exprimare a credinţei, un grup de oameni din Cârţişoara au avut iniţiativa de a reînfiinţa aici un schit de maici, pe locul unde nu se afla nimic. Începând cu anul 1992 au venit aici primele maici. În 1998, au sosit la Cârţişoara actuala stareţă, maica Siluana Ciupitu, împreună cu alte câteva maici şi părintele duhovnic Dimitrie Papacioc, nepot al părintelui Arsenie Papacioc.
Reporter şi fotografii: Costin Chesnoiu
