Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, a oficiat Sfânta Liturghie din Duminica a 5-a din Postul Mare la Paraclisul mitropolitan „Sfântul Nichita Romanul” din Sibiu. Ierarhul a liturghisit împreună cu mai mulţi slujitori ai sfintelor altare şi s-a rugat în mod special pentru sănătatea celor afectaţi de noul coronavirus, pentru odihna celor care au trecut la Domnul în această perioadă, dar şi pentru toţi oamenii care se află acum în carantină şi aşteaptă cu nădejde ajutorul ceresc pentru încetare acestei pandemii.
La finalul Sfintei Liturghii, ierarhul a vorbit despre învăţăturile duhovniceşti ale acestei duminici prin care intrăm ne pregătim pentru intrarea în ultima parte a postului pregătitor pentru Sfintele Paşti.
„În a doua parte a Postului Mare atenţia noastră se îndreaptă spre Sfintele Pătimiri ale Mântuitorului Iisus Hristos. A doua anunţare de către Mântuitorul Iisus Hristos a Pătimirilor Sale mântuitoare ne face pe noi să ne pregătim şi mai intens cu sufletele şi cu trupurile noastre de marele eveniment pe care Mântuitorul îl va realiza pentru noi, mântuirea noastră prin Sfintele Sale Pătimiri, prin răstignirea Sa, prin moarte, prin îngropare şi apoi prin Învierea Sa cea de a treia zi. În acelaşi timp suntem chemaţi să primim toate cu smerenie şi cu mulţumire în faţa lui Dumnezeu. Doi dintre ucenici au dorit să obţină din partea Mântuitorului Iisus Hristos un favor special. Iacov şi Ioan, fii lui Zevedeu, i-au cerut Mântuitorului să fie unul de-a dreapta şi unul de-a stânga în Împărăţia Lui, ei confundând Împărăţia Cerurilor cu o împărăţie lumească pe care credeau ei că Mântuitorul o va întemeia pe pământ. De aceea, Mântuitorul săvârşeşte astăzi două tămăduiri, două vindecări. Întâi îi vindecă pe cei doi ucenici ai săi de mândrie şi apoi îi va vindeca şi pe ceilalţi ucenici de mânie şi de invidie”, a subliniat ierarhul.
Smerenie şi credinţă
În continuarea cuvântului de învăţătură, IPS Mitropolit Laurenţiu a evidenţiat nevoia de smerenie şi credinţă pentru a câştiga loc în Împărăţia Cerurilor, şi că mândria trebuie să fie îndepărtată din sufletele noastre.
„În aceste momente, când suntem într-o stare de aşteptare, într-o stare de presiune, de izolare trupească, trebuie să ne gândim cu multă smerenie, ascultători şi supuşi, credincioşi lui Dumnezeu, la a cere mântuirea noastră şi intrarea în Împărăţia Cerurilor, nu vreo întâietate faţă de alţii, crezându-ne mai buni decât alţii. De aceea, Mântuitorul, prin cei doi ucenici, pe care i-a pus la un examen, ne pune şi pe noi la acest examen prin întrebarea: «Puteţi voi să beţi paharul pe care îl beau eu şi să vă botezaţi cu botezul prin care Mă botez eu?». Iar Mântuitorul le răspunde că, într-adevăr, vor bea acest pahar al morţii, pentru că Iacob, ajungând primul episcop al Ierusalimului, a murit ca martir, iar cel de-al doilea ucenic a fost exilat şi a murit în Patmos. Deci, paharul morţii şi botezul suferinţei l-au primit şi ei, însă le-a amintit că a sta de-a dreapta şi de-a stânga lui Hristos este dat celor rânduiţi”, a mai spus ierarhul.
„Dumnezeu se va milostivi de noi”
În ultima parte a cuvântului de învăţătură, ierarhul i-a îndemnat pe toţi la rugăciune şi la participare sufletească la sfintele slujbe transmise din biserici prin mijloacele moderne de comunicare. De asemenea, ierarhul a cerut tuturor să se roage acum pentru cadrele medicale care se află în linia întâi în această luptă cu noul coronavirus şi care îşi riscă propria viaţă pentru a salva vieţile celor aflaţi în suferinţă. Locul fruntaş în această luptă, a subliniat ierarhul, le va aduce cadrelor medicale un loc de cinste şi în Împărăţia Cerurilor.
„Ceilalţi ucenici sunt pentru noi o pildă de smerenie. Cei care n-au avut această îndrăzneală, această mândrie, stând în ascultare, au fost cuprinşi, însă, de altă patimă care ne stăpîneşte şi pe noi, cei de astăzi, cei care suntem acum în rugăciune, şi anume invidia, chiar mânia. Supărarea fără rost este o greutate în plus. Astăzi pe cine să ne supărăm? Să ne supărăm astăzi pe Dumnezeu că nu putem fi cu toţii la Sfânta Liturghie? Din contră, vindecarea de supărare şi de mânie să fie printr-o dragoste puternică, printr-o aşteptare pe care ne-o dă rugăciunea constantă. Ne auzim şi vedem, nu ne putem apropia unii de alţii decât sufleteşte. Să fie această apropiere cel mai puternic sentiment, lucrarea ce mai desăvârşită, lucrarea cea mai bună a împlinirii iubirii pe care Mântuitorul Htistos a adus-o pe pământ prin dăruirea Sa totală faţă de Tatăl, prin jertfa Sa pe Cruce şi prin asumarea firii umane şi prin împărtăşirea din iubirea Sa ca Dumnezeu a firii umane pe care a mântuit-o. Mântuitorul le-a spus ucenicilor: «În lume, stăpânii lumii stăpânesc pe alţii. Între voi să nu fie aşa, ci cel care vrea să fie cel mai mare între voi să fie între voi slujitor». Considerăm că cei care sunt astăzi în slujirea celor bolnavi, celor înfricoşaţi, celor care au nevoie de dragoste din partea noastră, cei care stau şi străjuiesc cu pericolul pierderii propriei sănătăţi şi a vieţii lor, aceştia sunt cei care sunt întâi de toţi. Nu au dorit ei să fie în linia întâi, dar fiind acum în linia întâi, îi va răsplăti Dumnezeu aşa cum se cuvine, iar noi cei care stăm alături să fim cu dragoste permanentă şi cu rugăciune. Să-i însoţim printr-o rugăciune simplă, chiar şi un «Tatăl nostru», iar Dumnezeu se va milostivi de noi, de trupurile noastre, de viaţa noastră, de societatea noastră, de Biserica noastră, dar şi de sufletele tuturor celor care cu credinţă sunt în această călătorie sfântă împreună cu Hristos spre Pătimirile Sale şi Măreaţa Sa Înviere”, a încheiat ierarhul.
