Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, a oficiat slujba Deniei din Joia Mare la Catedrala mitropolitană din Sibiu. În soborul slujitor s-au aflat cadre didactice de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” din Sibiu, diaconi şi alţi slujitori ai sfintelor altare.
Răspunsurile liturgice au fost date de Corala „Timotei Popovici” a Catedralei mitropolitane din Sibiu, dirijată de pr. lect. univ. dr. Dan Alexandru Streza.
Credincioşii prezenţi au avut posibilitatea să se închine Sfintei Cruci scoase în mijlocul Catedralei mitropolitane în timpul Deniei, aşa cum este rânduiala liturgică din această seară a Săptămânii Sfintelor Pătimiri.
„La masa de despărțire de ucenicii Săi, la ultima cină, Iisus „S-a tulburat cu duhul și a mărturisit și a zis: Adevărat, adevărat vă zic vouă că unul dintre voi Mă va vinde”, iar apoi îl demască pe vânzătorul Său, zicând: „Acela este, căruia Eu, întingând bucățica de pâine, i-o voi da. Și întingând bucățica, a luat-o și adat-o lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul”(Ioan 13, 21.26). De la această tainică cină singurul care a plecat spre împlinirea vicleșugului său, părăsind comuniunea cu Hristos și cu ucenicii Acestuia, a fost Iuda vânzătorul, de aceea Iisus i-a spus: „Ceea ce faci, fă mai curând” (Ioan 13, 27). Înainte de a fi dat în mâinile celor care-L vor judeca și Îl vor condamna la moarte, cunoscând chinurile și suferințele prin care va trece cu trupul Său omenesc, Mântuitorul S-a retras cu ucenicii Săi pe Muntele Măslinilor. Aici le spune Apostolilor Săi că în această noapte toți Îl vor părăsi, împlinindu-se proorocia: „Bate-voi păstorul și se vor risipi oile turmei” (Zaharia 13, 7; Matei 26, 31), dar după învierea Sa îi va regăsi pe toți în Galileea. Sfântul Apostol Petru a răspuns că el niciodată nu se va sminti, dar Iisus îi prevestește îndată cele trei lepădări de El, zicându-i: „Adevărat zic ție că în noaptea aceasta, mai înainte de a cânta cocoșul, de trei ori te vei lepăda de Mine” (Matei 26, 34).
Împreună cu ucenicii Săi, Iisus a ajuns în grădina Ghetsimani și a luat cu Sine pe Petru, pe Iacov și pe Ioan, zicându-le: „Întristat este sufletul Meu până la moarte. Rămâneți aici și privegheați împreună cu Mine”. Și mergând puțin mai departe, simțind în firea Sa umană greutatea calvarului, dar supus total voii Tatălui, S-a rugat, zicând: „Părintele Meu, de este cu putință, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voiești”. S-a întors la ucenici și i-a găsit dormind și i-a zis lui Petru: „Așa, n-ați putut un ceas să privegheați cu Mine! Privegheați și vă rugați, ca să nu intrați în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul, neputincios” (Matei 26, 38-41). S-a rugat și a doua oară, și i-a văzut din nou pe ucenici dormind, și S-a rugat și a treia oară mai stăruitor încât „sudoarea Lui s-a făcut ca picături de sânge care picurau pe pământ”, „Iar un înger al Domnului s-a arătat Lui și-L întărea” (Luca 22, 43-44)” așa cum arată Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Laurențiu în meditația de la Denia celor 12 Evanghelii.
Reporter și imagine: Costin Chesnoiu
