„Cap de copil”, operă sculptată de Constantin Brâncuşi în 1906, este expusă în premieră la Muzeul Național Brukenthal din Sibiu, în perioada 5-27 aprilie 2025. Cu o zi înainte de a se deschide publicului expoziţia dedicată marelui sculptor Constantin Brâncuşi, la Muzeul Naţional Brukenthal a avut loc un eveniment de prezentare a operei aduse la Sibiu, dar şi a celorlalte exponate: fotografii, desene şi litografii. La eveniment au participat oficialități centrale și locale, ambasadori, precum și reprezentanți ai mediului academic și de afaceri.
Delegatul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la acest eveniment a fost drd. Sorin-Gabriel Pomană, secretar eparhial al Arhiepiscopiei Sibiului, care a rostit un cuvânt despre personalitatea marelui artist român, transmițând, totodată, aprecierea și felicitările Preafericitului Părinte Patriarh pentru organizarea acestui eveniment.
„Atunci când vorbim despre această mare personalitate a artei românești și internaționale, deopotrivă, trebuie să ne referim, în primul rând, la legătura pe care a avut-o acesta, încă din perioada copilăriei, cu Biserica, în tinda căreia s-a format. De pildă, a îndrăgit sunetul clopotelor Mănăstirii Tismana, veche vatră monahală de unde, prin intermediul Sfântului Nicodim, a odrăslit monahismul la noi în țară. A fost membru al corului la Biserica Madona Dudu din Craiova, la Biserica Mavrogheni din București, dar și la Biserica românească «Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil» din Paris, unde a activat ca și cântăreț și paraclisier, fiind un iubitor al muzicii bisericești bizantine. Brâncuși a fost, așa cum el însuși mărturisea, «o smerită unealtă în mâinile Creatorului». Pentru artistul român, Biserica sau spațiul și timpul liturgic au fost locul de rugăciune și de meditație, de comuniune cu Dumnezeu și cu oamenii. De asemenea, Brâncuși a iubit foarte mult neamul românesc, dovadă și dorința sa neîmplinită de a-și da sufletul în țara sa. Preocuparea sa constantă nu a fost aceea de a uimi lumea, prin intermediul reprezentărilor sale, ci de a evidenția realitatea simbolică a lucrurilor, de a ajunge la ceea ce este real și esențial, iar de la acestea la simplitate. Pentru Brâncuși, arta a fost o taină și o credință”, a spus drd. Sorin-Gabriel Pomană.
Avanpremiera Anului Brâncuşi 2026
Directorul Muzeului Național Brukenthal, Alexandru Chituță, a subliniat importanța acestei expoziții în contextul cultural actual precum și implicarea colecționarilor privați și a mediului de afaceri în sprijinirea acestui demers cultural.
„Expoziţia «Brâncuşi la Brukenthal» este organizată în avanpremiera Anului Brâncuşi 2026 şi cred că este important să-i lăsăm pe cei care adăpostesc o mare parte din creaţia Brâncuşi, atât oraşul Târgu Jiu, cât şi Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul de Artă din Craiova, Centrul Pompidou şi alte muzee din lume care au în colecţie opere de Brâncuşi, să jubileze şi nu vrem să le furăm startul, nici emoţia pe care o vor avea în 2026. Acesta este unul dintre criteriile după care am considerat că este bine ca, în anul 2025, să-l aducem pe Brâncuşi la Brukenthal şi poate să mai mişcăm o dată autorităţile în special, cele centrale, să considere faptul că investiţia în cultură este predictibilă. Cultura aduce predictibilitate, aduce sustenabilitate, suntem într-un oraş care a renăscut datorită mediului cultural”, a spus Alexandru Chituţă.
„Un tratament impresionist al formei”
Despre sculptura expusă, inspirația marelui sculptor în realizarea acestei opere de artă precum și despre simbolistica acestui exponat a vorbit domnul Alexandru Bâldea, director Artmark.
„Este o lucrare realizată la scurtă vreme după ce Brâncuşi ajunge la Paris. El ajunge la Paris în 1904, se mută în 1905 în Place Dauphine şi pare a fi primul cap de copil realizat de Brâncuşi în 1906 şi totodată expus la salonul de toamnă la Paris, unde este remarcată de viitori lui maeştri, de Rodin, în primul rând şi Medardo Rosso, cu stilistica căruia această lucrare cochetează. (…) Folosind un model de copil al străzii, Brâncuşi modelează acest simplu şi expresiv cap de copil. Veţi realiza, văzându-l, că el a evadat deja din academismul anilor anteriori şi că are un tratament impresionist al formei. Deşi nu studia încă cu Rodin îi folosea maniera de modelaj. Totodată veţi remarca că expresivitatea lui este extrem de pronunţată nu doar în privirea care-i sintetizează suferinţa. Lucrarea are două unghiuri de vedere, nu se abordează doar frontal. Dacă vă veţi mişca puţin în spatele lucrării, veţi vedea cum transpar prin cămaşă vertebrele coloanei lui deşirate de copil sărac. De fapt, numele iniţial nu era «Cap de copil», ci «Copil murdar», «Copil al străzii», bineînţeles, totodată un model uşor de plătit de tânărul scuptor care, pentru a trăi, lucra la un restaurant, la spălat vase. Lucrarea este, de fapt, între toate stilurile. Are o corporalitate academistă, are o expresie extrem de puternică şi începe deja să ne prezinte un soi de sinteză a formei. Ea prezintă şi nişte căutări ale formei, este simplificată din punct de vedere al vestimentaţiei, sunt evitate detaliile vestimentare, iar umărul ei drept este tăiat, abrupt, dându-i se un soi de proiecţie către înălţime”, a spus Alexandru Bâldea.
Pentru a marca acest eveniment Poșta Română pune la dispoziția vizitatorilor cărți poștale gratuite ilustrate cu imaginea lui Brâncuși și care pot fi trimise gratuit oriunde. Expoziția poate fi vizitată până pe data de 27 aprilie, cu excepția Săptămânii Luminate.
Reporter şi fotografii: Costin Chesnoiu
