Zilele șaguniene au fost sărbătorite printr-o conferință a preoților la biserica „Sf. Nicolae” din Șcheii Brașovului
Manifestările culturale şi duhovniceşti dedicate sărbătorii Sfântului Ierarh Andrei Șaguna în Arhiepiscopia Sibiului au continuat cu o a doua conferință intitulată „Cântăreții și imnografii bisericești”, la Brașov, în biserica „Sfântul Nicolae” din Șcheii Brașovului.
Evenimentul a fost deschis de către Înaltpreasfințitul părinte Laurențiu, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, care a amintit despre figura preotului profesor Dimitrie Cunţan dar și despre muzica bisericească din Transilvania și originea sa bizantină.
„Muzica bisericească tradițională din Ardeal este cunoscută după denumirea celui care a adunat, pentru prima oară, la 1890, și a pus pe note muzicale cântările de strană specifice acestei părți a ţării noastre. Dimitrie Cunţan avea să lase posterității o lucrare foarte valoroasă, un preţios manual de cântări bisericești folosit de generații întregi de teologi și cântăreţi. Lucrarea marelui profesor de muzică bisericească, preotul Dimitrie Cunțan, avea să aducă un ghid necesar pentru învăţarea cântărilor bisericeşti de origine bizantină din Ardeal. […] Era prima culegere de cântări bisericești puse pe note din Ardeal, iar demersul aparţinea, de fapt, mitropolitului Andrei Şaguna, Sfântul ocrotitor al Transilvaniei. În prefaţa lucrării, Dimitrie Cunțan menţiona acest lucru, cartea fiind dedicată «memoriei Marelui Andreiu, a autorului intelectual al acestei lucrări, în semn de pietate și recunoştinţă»”, a spus ierarhul.
Preoţii din cele trei protopopiate au avut posibilitatea să se întâlnească cu Înaltpreasfinţitul Părinte Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului, Mitropolitul Ardealului, precum şi cu Pr. Lect. Dr. Sorin Vasile Dobre, de la Facultatea de Teologie „Sf. Ier. Andrei Șaguna” din Sibiu, care a susținut referatul cu titlul „Particularităţi ale muzicii bisericești din Transilvania”.
„Împrejurări istorice crude și neprielnice au impus românilor, încă de la începutul istoriei lor, forme politice si administrative distincte de organizare. Împărţiţi în țări, românii au avut însă conștiinţa că sunt unul și acelaşi popor, având originea, limba și credinţa comună. Această conștiință de unitate s-a manifestat și pe plan muzical, căci românii au practicat acea «muzică pe care au cunoscut-o odată cu creştinarea lor și care a înveşmântat Cultul Bisericii, transformându-l în doxologie». Cum cultul ortodox a fost însoțit întotdeauna de muzică, trebuie să admitem ideea că acolo unde a existat o mânăstire sau biserică ortodoxă, acolo a fost un centru de cultivare a muzicii bisericești. […] Românii ardeleni și-au putut păstra credinţa, cultul și muzica bisericească în aceste mănăstiri sau chiar biserici sătești, în ciuda vicisitudinilor prin care au trecut”, a explicat Pr. Lect. Dr. Sorin Vasile Dobre.
În cadrul conferinței preoțești de toamnă a luat cuvântul câte un reprezentant din fiecare protopopiat participant. Astfel, părinții intervenienți au fost:
Pr. MARIUS ALBU (Parohia Bunavestire, Protopopiatul Braşov): „George Ucenescu şi Anton Pann – protopsalţi în Şcheii Braşovului”;
Pr. Dr. IONUŢ PLOSCARU (Parohia Brașov-ASTRA, Capela Adormirea Maicii Domnului): „Vocea – dar de la Dumnezeu”;
Pr. GOIAN VASILE (Parohia Gârcini, Protopopiatul Prejmer-Săcele): „Mitropolitul Andrei Şaguna și muzica bisericească din Transilvania”.
Preoţii participanţi la conferinţă au avut posibilitatea să adreseze întrebări legate de anumite aspecte ale temelor prezentate.
